Cum facem diferenţa între un vin contrafăcut şi unul autentic

În ultimul an, consumatorii români au avut surpriza să constate că şi mărci cunoscute de vinuri conţin substanţe specifice contrafacerii. În orice caz, există câteva metode simple prin care putem depista calitatea unei astfel de băuturi.

Scandalurile din industria vinului românesc s-au ţinut lanţ în ultimii doi ani.  Aromă de struguri şi de frăguţă obţinută în laborator, colorant artificial de cireşe şi vişine, drojdii şi activator sunt la îndemâna marelui producător, dar chiar şi a ţăranului care are un hectar de vie. De altfel, la începutul acestui an experţii Uniunii Europene au stabilit că nouă sortimente de vin românesc sunt, de fapt, un amestec de apă şi alcool din trestie de zahăr sau porumb.

100% zahăr şi 80% apă

Mărcile incriminate de laboratorul oficial al UE au fost: „Babanul”, produs de Murfatlar, care avea în compoziţie 60% adaos de zahăr şi 40% adaos de apă, „Strămoşesc” şi „9 poloboace” produs de Vinexport Trade Mark Focşani, cu 30% zahăr şi 40% apă adăugate, „Perla Dunării”, produs la Galaţi, cu 100% zahăr şi 80% apă (practic, acest vin nu are decât o cantitate foarte mică de struguri). Pe aceeaşi listă s-au mai numărat aşa-zisele vinuri „Buchet”, de la Casa de vinuri Zoreşti Buzău, sau „Alb nobil”, fabricat de RomCas Dâmboviţa.

Un alt scandal a pornit de la băuturile fermentate liniştit (cunoscute şi ca BFL). Acestea sunt în mod normal produse uşor alcoolizate din fructe, dar erau vândute ca vinuri, ocolindu-se accizele. Mai mult, majoritatea BFL-urilor erau de fapt realizate în laborator prin amestec de apă, zahăr, alcool şi coloranţi, după cum a scris România liberă anul acesta. „În iunie 2010, un inspector al Ministerului Agriculturii, în baza unor analize, a descoperit că băutura «Cetera» este falsificată, iar substanţele folosite sunt dăunătoare sănătăţii. Acesta a propus ridicarea licenţei fabricantului şi interzicerea produselor de acest gen”, a relatat RL. Cu toate acestea, respectiva băutură nu a fost retrasă din comerţ, iar în aprilie 2011 se vindea cu 3 lei fără TVA sticla de 2 litri. Inspectorul care a sesizat neregulile a fost demis, la intervenţia unui deputat.

Nu ştim, nu cunoaştem

De altfel, autorităţile care se ocupă de controlul pieţei vinurilor încearcă să diminueze prezenţa falsurilor în zonele lor de competenţă. „Nu există vin contrafăcut la noi în Buzău”, a fost prima reacţie a directorului OPC din judeţ, Nicuşor Dinulescu, susţinut şi de directorul Direcţiei de Agricultură din localitate, Cosmin Florea. O replică similară am întâlnit la Direcţia pentru Agricultură Prahova. Inspectorul Marin Divoiu a susţinut la început că nu ştie care e situaţia vinului contrafăcut, pentru că el se pricepe doar la vin natural.

Nici organizaţiile profesionale din domeniul viticulturii nu sunt mai deschise faţă de problema vinurilor false. Directorul executiv al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicolă, Petre Mocanu, a acceptat iniţial să ne ofere date ample despre contrafaceri. „Acum sunt în delegaţie, dar sunaţi-mă mâine, că am un dosar întreg şi vă dau tot ce vreţi”, a afirmat acesta într-o primă discuţie. Ulterior, ne-a tot amânat, invocând că este ocupat şi la final ne-a închis telefonul.

Oameni puţini, fără putere

Instituţia din cadrul Ministerului Agriculturii abilitată cu controlul pieţii vinurilor are prea puţin personal în comparaţie cu gradul de răspândire a falsurilor: doi angajaţi la nivel central şi câte doi în cadrul fiecărei direcţii judeţene de agricultură.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ne-a declarat că instituţia încearcă să modifice legislaţia din domeniu până la finele lunii ianuarie. „Este una dintre marile probleme ale noastre şi trebuie sub orice formă să o stopăm, atât cu vinurile contrafăcute, şi BFL-urile şi din păcate, şi la unele băuturi alcoolice. Încercăm să schimbăm întreaga legislaţie, să o facem puţin mai aspră”, a afirmat acesta. Ministrul susţine că doreşte creşterea competenţelor angajaţilor din teritoriu şi implicarea Corpului de Control al ministerului în problemă. „Sper ca inspectorii Corpului de Control să aibă aceleaşi puteri ca şi Garda Financiară”. Valeriu Tabără s-a plâns că nu este susţinut de organizaţiile din domeniu. „Nu este sprijin total din partea organizaţiilor profesionale. Asta e o altă problemă şi lucrăm la ea. Oricum, piaţa vinurilor false are o proporţie mare din piaţa vinurilor din România”, a recunoscut ministrul Agriculturii.

Experimentul cu bucata de pânză

Orice român poate descoperi singur dacă vinul pe care-l cumpără este falsificat sau nu. Pentru test are nevoie de o bucată de lână sau pânză, chiar o felie de pâine. Se toarnă băutura peste aceste produse şi, în funcţie de modul în care se colorează, se poate stabili dacă vinul este contrafăcut. „În cazul microprobelor de vinuri roşii falsificate prin adaosul de coloranţi sintetici, lâna se colorează net, iar culoarea persistă şi după spălarea cu apă”, se arată în studiul „Stabilirea metodelor de determinare a produselor falsificate din industria vinului”, realizat de staţiunile de cercetare Murfatlar, Bujoru, Blaj şi Iaşi. „Experimentul arată că, de fiecare dată când lâna va fi colorată în roşu cu nuanţe spre galben, violet sau maro, vinul este colorat artificial”, potrivit aceluiaşi document. De asemenea, vinurile contrafăcute îşi schimbă gustul, mirosul şi culoarea la câteva zile după ce au fost desigilate, chiar dacă sunt depozitate în condiţii recomandate pentru vin.

Romanialibera.ro

Spune-ți Părerea!