Pilonul II se clatină. Cum ne asigurăm bătrânețea fără pensia obligatorie

VARIANTE Anunțatele măsuri de ajustare a sectorului de pensii private ar putea afecta serios fondurile Pilonului II. Soluțiile alternative de economisire capătă, în acest context, o importanță specială pentru românii care vor să își asigure o bătrânețe, pe cât posibil, fără griji financiare.

Depozitul bancar, asi­gu­­rările de viaţă de tip unit linked (cu componentă inves­ti­­ţională), pensia pri­vată facultivă şi fondurile de inves­tiţii administrate de entităţi asociate grupurilor bancare sunt doar câteva variante pentru tinerii de astăzi, viitori pensionari.

Dacă depozitele în bănci tind să devină un apanaj exclusiv al românilor cu venituri foarte ridicate, având în vedere dobânzile extrem de scăzute oferite în ultima perioadă, iar asigurările de viaţă au fost aproape îngropate de randamentele mici, fondurile de investiţii par a fi o alegere bună, în condiţiile în care reuşesc să ofere încă un randament de până la 4% pe an, în condiţii de risc scăzut.

Comparativ, randamentul net al depozitelor bancare, adică banii care rămân după plata comisioanelor a ajuns să fie negativ, în timp ce poliţele de asigurare cu componentă investiţională aproape că nu se mai vând în acest moment deoarece randamentul nu mai reuşeşte să acopere comisioanele anuale ale firmelor de asigurare, care ajung până la 3% din activ. 

Marele avantaj al pensiei facultative faţă de cea obligatorie

Randamentele pe care administratorii reuşesc să le obţină pentru fondurile de pensii private facultative sunt ceva mai mari decât cele pentru pensiile obligatorii, având în vedere că şi riscurile asumate, adică aria plasamentelor permise, este mai mare. Totuşi, comisioanele încasate pentru pilonul III le depăşesc cu mult pe cele de la pensia obligatorie şi ajung până la 5% din contribuţie şi de până la 0,6% din activul lunar, în condiţiile unui randament mediu de circa 4,5% în ultimul an. 

00:43 Încă un mizilic de la Gabriela Firea pentru pasajul Piața Sudului 00:25 Constructorii au nevoie de 200.000 de muncitori, însă românii preferă salarii mai mari «la negru» sau şomajul

Pe un calcul estimativ, un angajat care a intrat anul acesta pe piaţa muncii şi care vrea să se bucure la pensie de venituri lunare de circa 2.000 de lei trebuie să cotizeze la Pilonul III cu circa 160 de lei pe lună. Calculul a ţinut cont de faptul că pensia de stat pe care o va primi va fi de 1.000 de lei, dar şi că perioada de contribuţie la pensia facultativă este de 30 de ani. Un calcul exact este imposibil de făcut deoarece eventualele venituri estimate depind de perioada de cotizare, de valoarea contribuţiei (direct proporţională cu veniturile contribuabilului), dar şi de randamentul fondurilor care administrează aceste sume.

Pentru a strânge 180.000 de euro la 65 de ani, sumă care ajunge pentru o pensie de circa 1.000 de euro pe lună (timp de 15 ani), sunt necesare economii de circa 410 lei (91 de euro) pe lună timp de 45 de ani, adică de la vârsta de 20 de ani. Marele avantaj al pensiei facultative nu este, însă, randamentul, nu foarte diferit de cel de la pensile obligatorii administrate privat şi nici flexibilitatea crescută, având în vedere că banii acumulaţi pot fi retraşi oricând contra unui comision de 5% din suma acumulată, ci vârsta de la care contributorul poate beneficia de pensie. Astfel, dacă la pensia de stat sau la cea obligatorie administrate privat, plata începe odată cu pensionarea oficială, în cazul pensiei facultative plata începe la 60 de ani. În condiţiile în care, în acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi, având în vedere că trendul internaţional este de creştere a acestei vârste, avantajul oferit de pensia privată este unul important. 

Studiile arată, că, cel mai probabil, până în 2030 vârsta medie de pensionare va creşte la peste 70 de ani, în condiţiile în care deficitele sistemelor de pensii se adâncesc. În plus faţă de acest avantaj, spre deosebire de pilonul II, în cazul pensiei facultative modalitatea în care se vor achita sumele lunare este clar stabilită prin lege. 

Cu depozitul bancar mergi în pierdere


Sursa: www.capital.ro

Spune-ți Părerea!